Zaharul, un drog necunoscut?

Zaharul, un drog necunoscut?

Ultimele studii arata ca mancam in jur de 200 g de zahar pe zi, mare parte din el chiar fara sa stim, pentru ca e ascuns in diferite alimente care nu sunt deserturi.

Poate ca nu te repezi la prajituri sau inghetata ori de cate ori ai ocazia, dar s-ar putea sa consumi zahar sau glucide rafinate din alimente considerate sarate, in care nu te astepti sa le gasesti! Sosul de rosii (ketch up) are in jur de 23% zahar, fulgii de porumb - 8%. Vestea rea e ca zaharul pare sa creeze un fel de dependenta, fiindca dulciurile declanseaza in creier eliberarea de substante numite opioide. Ele stimuleaza creierul sa produca dopamina si dau dependenta la aceasta si substantele asociate.

Prezenta endorfinelor

Oamenii reactioneaza diferit la efectele de tip drog ale zaharului. Cei care au niveluri scazute de endorfine naturale vor avea o reactie mai puternica. La femei, aceasta ar putea sa apara cu putin inainte de menstruatie. Nivelul endorfinelor beta scade foarte mult, semnaland astfel hormonului luteinizant sa se pregateasca pentru menstruatie. Asadar, daca ai chef de ciocolata in perioada premenstruala, poti sa-l pui pe seama nivelurilor scazute ale endorfinelor beta si a dorintei firesti de a-ti asigura starea de bine.

Nivelurile fluctuante ale zaharului din sange.

Toate formele de zahar concentrat (alb, brun, malt, glucoza, miere, sirop) determina o crestere a concentratiei de zahar din sange. Hidrocarbonatii rafinati, cum sunt painea, orezul sau cerealele rafinate au acelasi efect. Rafinarea sau prepararea sunt procedee care rup lantul complex al carbohidratilor pana la unii simpli. Acestia determina o crestere rapida a zaharului din sange si o infuzie brusca de energie, urmata rapid de o cadere, pe masura ce organismul se straduieste sa reechilibreze nivelurile de zahar.
Daca te simti deprimata si obosita dupa-amiaza, dupa ce la pranz ai infulecat un sandvis cu multa paine alba si o ciocolata, sa stii ca starea ta este cauzata in mare masura de scaderea nivelului de zahar din sange.
Este si momentul cand mai mananci putina ciocolata sau bei o cafea, ca sa recuperezi energia pierduta, si astfel reintri in cercul vicios al dependentei.

Efectele consumului excesiv de dulciuri.

Prea mult zahar poate sa provoace un dezechilibru major in balanta hormonilor si a kilogramelor, determinand oboseala, o stare de agitatie si... carii dentare. Zaharul rafinat este o sursa de calorii goale, si daca hrana ta este bogata in zahar, acesta nu mai lasa loc si pentru substantele nutritive de care ai nevoie pentru a-ti pastra sanatatea.
Zaharul in exces se transforma in grasime si duce la cresterea nivelurilor de insulina din sange. Insulina duce la depunerea grasimii, determinand un risc major pentru instalarea diabetului, cresterea nivelurilor de colesterol si de grasimi in sange, distrugerea peretelui arterial, afectiuni cardiovasculare.
Excesul de zahar afecteaza sistemul imunitar, incetinind reactia de aparare a organismului si scazand rezistenta la boli. Simptomele posibile pot fi hiperactivitatea, aparitia micozelor, oboseala, anxietate si iritabilitate. In plus, sa nu uitam ca zaharul inhiba circulatia sangelui in zona gingivala, ducand la diverse afectiuni ale mucoasei si, desigur, la carii dentare.

http://www.avantaje.ro/index.php?a=1648

Zaharul este unul dintre alimentele cele mai studiate si mai contestate de medicina, fie ea clasica ori naturista. Fiind un aliment foarte concentrat, el uzeaza pur si simplu anumite organe. Pentru un organism adaptat de milioane de ani sa se hraneasca cu zaharuri complexe din fructe, miere, cereale si legume, ingerarea unei ciocolate sau a altor dulciuri concentrate este un adevarat soc, care produce dezechilibre in lant:

zaharul strabate cu usurinta intestinul subtire ajungand in sange, unde provoaca o stare de hiperglicemie; aceasta va determina o stare de excitare fizica si nervoasa; pancreasul alertat peste masura, secreta mai multa insulina decat normal, ceea ce are ca rezultat scaderea zaharului din sange sub medie, asa incat in scurt timp se instaleaza o stare de hipoglicemie; ficatul isi face datoria si transfera o parte din rezervele sale de glucide in sange. Aceste alternante deregleaza intreg metabolismul si, in timp, obosesc si uzeaza organismul (mai ales pancreasul), epuizand in acelasi timp sistemul nervos. Chiar daca organismul uman are o mare capacitate de adaptare, si suporta o vreme aceste fenomene, mai tarziu, insa, apar probleme de sanatate. Iata care sunt principalele tulburari: pancreasul suprasolicitat se deregleaza, normalizand tot mai greu glicemia, ceea ce duce la diabetul zaharat, cu toate consecintele sale cumplite: de la orbire la tulburari circulatorii majore ori boli cardiace fatale. In Romania se estimeaza ca peste sase sute de mii de oameni sufera, in diferite stadii, de diabet. sistemul imunitar este partial inactivat vreme de cateva ore dupa ingerarea zaharului printr-un lant de procese hormonale prea complexe pentru a fi descris aici. Aceasta duce la o expunere periculoasa si inutila la gripa, boli de plamani, infectii urinare si intestinale, rinita, sinuzita etc. lipsa de calciu se instaleaza si ea cu timpul, mai ales daca consumul regulat de zahar in diferite forme este insotit si de un stres puternic. caria dentara apare la 94% din populatia care consuma produse cu zahar (de sase ori mai mult decat in urma cu 200 de ani, inainte de descoperirea zaharului). Cauza nu este, asa cum se credea acum zece ani, faptul ca zaharul si dulciurile favorizeaza dezvoltarea bacteriilor pe dinti, ci perturbarea unui lant de procese metabolice ale calciului. obezitatea se instaleaza frecvent la marii consumatori de dulciuri. Acest lucru se produce, desi zaharul nu este atat de bogat in calorii pe cat se crede, dar are "darul" de a perturba echilibrul hormonal, ceea ce duce la cresterea apetitului si la dezvoltarea in exces a tesutului adipos. se dezvolta celulita, aspectul respingator de coaja de portocala, ca rezultat al dereglarii schimbului de substante. o serie de alte boli cum ar fi: reumatismul, anemia, astenia, degenerescenta osoasa, cancerul, scleroza multipla, sinuzita si rinita cronica, tulburarile hormonale se agraveaza ca o consecinta a consumului de zahar si se retrag ca prin farmec o data ce am renuntat la el. o serie de alte boli cum ar fi: reumatismul, anemia, astenia, degenerescenta osoasa, cancerul, scleroza multipla, sinuzita si rinita cronica, tulburarile hormonale se agraveaza ca o consecinta a consumului de zahar si se retrag ca prin farmec o data ce am renuntat la el. Iata de ce va propunem sa renuntati doar pentru o perioada, sa zicem o luna, la zahar, pentru a verifica in practica efectul miraculos al renuntarii la otrava alba, cum "alinta" naturistii occidentali zaharul. Cel mai potrivit inlocuitor natural al zaharului este mierea de albine, un amestec foarte complex de zaharuri naturale, un produs viu, care contine substante special facute sa ajute organismul sa asimileze fara probleme acest aliment. In perioada de vara-toamna, un inlocuitor si mai bun sunt fructele proaspete. Sucurile, salatele de fructe, fructele sunt o adevarata relaxare pentru organism, ducand la normalizarea glicemiei, la reglarea functiilor pancreasului, la rafinarea gustului, precum si a perceptiilor olfactive. Iarna, fructele uscate: stafidele, smochinele, curmalele, caisele deshidratate etc. sunt un excelent inlocuitor al zaharului. Ele sunt foarte dulci, foarte bogate in zaharuri (aproape 80% din masa lor), dar sunt mult mai usor de suportat de organism fata de zaharul alb.

http://www.wellness.ro/articole/zaharul.htm

Adevarul despre aspartam - E 951

Aspartam este denumirea tehnica (produsul chimic) a celebrelor NutraSweet, Equal, Spoonful, Equal-Measure, etc. Aspartamul a fost descoperit accidental in 1965, cand James Schlatter, chimist la compania G.D. Searle, testa un medicament anti-ulcer.

Codul european pentru aspartam este E 951, si este "inrudit" cu E 950 (acesulfam K), facand parte din categoria indulcitorilor chimici (artificiali).

Despre "beneficiile" folosirii aspartamului s-a scris foarte mult. Revista Nexus a acordat acestui subiect o deosebita atentie: doua numere (din oct. - nov.1995 si dec.1995 - ian.1996) au gazduit importante articole despre aspartam si ce se ascunde in spatele afacerii.

Aspartamul este, de departe, cel mai periculos aditiv chimic de pe piata alimentara. Un raport al FDA (Administratia Alimentelor si Medicamentelor din SUA) releva faptul ca peste 75% din reactiile adverse reclamate de aditivii sintetici se datoreaza aspartamului!

Multe dintre aceste reactii sunt foarte serioase, printre acestea fiind prezenta chiar moartea, dupa cum se releva intr-un raport al DHHS (Departamentul de Sanatate si Servicii Umane) al SUA din 1994. Iata doar cateva din cele peste 90 de simptome documentate in raport: spasme musculare, probleme de vedere, atacuri de panica, vorbire ingreunata, tahicardie, palpitatii, pierderea memoriei, pierderea auzului, ameteli, dureri de cap, dureri generalizate, depresie, oboseala accentuata, iritabilitate, insomnie, respiratie ingreunata, etc.

Cercetatori care studiaza efectele aspartamului au aratat ca acesta declanseaza si agraveaza urmatoarele boli cronice: tumori pe creier, scleroza multipla, epilepsie, boala Parkinson, sindromul Alzheimer, retardare mintala, fibromialgie, diabet, etc.

Aspartamul este fabricat din trei substante chimice: acidul aspartic, fenilalanina si metanol. In cartea "Prescription for Nutritional Healing", scrisa de James si Phyllis Balch, aspartamul se afla pe lista denumita "otravuri chimice". Dupa cum veti vedea, acesta este adevarul.

Dr. Russell Blaylock, profesor de neurochirurgie la Universitatea Mississippi, a publicat o carte in care arata detaliat care sunt efectele distrugatoare ale aspartamului, folosind aproape 500 de referinte stiintifice. De asemenea, el mai arata si distrugerile datorate glutamatului, aditiv care contine 99% acid glutamic.

Aspartatul si glutamatul sunt neurotransmitatori, adica faciliteaza transmiterea de informatii de la un neuron la altul. O cantitate prea mare de aspartat sau glutamat va duce la distrugerea ireversibila a unor neuroni datorita unui influx excesiv de calciu in aceste celule. Acest "supliment" de calciu pe care neuronul il primeste, va determina formarea de radicali liberi in exces care ucid celula. De aceea aspartatul si glutamatul sunt denumite excito-toxine: stimuleaza celulele neuronale pana le omoara!

Acidul aspartic este un aminoacid. In forma sa libera, el duce la cresterea nivelului din sange al aspartatului si glutamatului. Dupa consumarea unor produse care contin aspartam sau glutamat, creste nivelul din sange al acestor neurotransmitatori, adevarate excito-toxine.

Creierul primeste astfel un nivel excesiv de aspartat sau glutamat si distrugerea neuronilor incepe galopant, iar marea majoritate (peste 75%) a neuronilor din anumite zone din creier sunt morti inainte de a apare vreun simptom vizibil. Toate aceste afirmatii sunt bine documentate si demonstrate de dr. Russell Blaylock in cartea sa.

Cateva dintre cele mai importante boli cronice agravate sau declansate de excito-toxine ca aspartamul si glutamatul sunt: pierderea memoriei, scleroza multipla, pierderea auzului, dementa, hipoglicemie, leziuni cerebrale, boala lui Parkinson, Alzheimer, epilepsie, dereglari hormonale.

Riscul este mult marit pentru nou-nascuti, copii, femei insarcinate, batrani si bolnavii cu probleme cronice de sanatate. Desi, in general, FASEB (Federatia societatilor americane pentru o biologie experimentala) este de acord cu toate hotararile FDA, in acest caz a declarat ca "este mai prudent sa se evite folosirea suplimentelor alimentare care contin acid glutamic de catre femeile insarcinate, nou-nascuti si copii."

Acidul aspartic din aspartam are aceleasi efecte nefaste ca si acidul glutamic. Dintre principalele efecte, amintim doar cateva: dureri de cap, greata, dureri abdominale, oboseala accentuata (prin impiedicarea glucozei de a ajunge la neuroni), insomnie, deficiente de vedere, atacuri de panica, depresie, astm si probleme severe de respiratie.

Persoanele care au consumat aspartam s-au plans cel mai adesea de pierderea memoriei. Acesta este efectul cel mai important, dupa numarul mare de cazuri.

Blaylock nu este singurul medic celebru care apare in aceste cercetari. Printre cei care au vorbit despre distrugerile cauzate de aspartat si glutamat se numara si dr. Adrienne Samuels, psiholog specialist in cercetare. Un altul este Olney, profesor in departamentul de psihiatrie de la scoala de Medicina din Universitatea Washington. El este unul dintre cei mai faimosi medici, o autoritate in acest domeniu. El chiar a informat compania Searle in 1971 despre faptul ca acidul aspartic provoaca gauri in creierul cobailor folositi la experimentele cu aspartam. Lista celor preocupati de efectele acestor excito-toxine este insa mult prea mare pentru a fi trecuta aici.

Un alt component al aspartamului este fenilalanina. Acesta este un aminoacid care se gaseste in mod natural in creier. Persoanele care sufera de fenilcetonurie, nu pot metaboliza fenilalanina. Aceasta duce la un nivel periculos de mare al fenilalaninei in creier, deseori mortal. S-a demonstrat ca prin consumul de carbohidrati asociat cu aspartam apare cresterea concentratiei de fenilalanina din creier, chiar si la persoane care nu sufera de fenilcetonurie! Aceasta nu este o teorie, toate experimentele facute pana acum demostreaza acest lucru cu prisosinta.

Odata cu marirea nivelului de fenilalanina din creier, concentratia de serotonina va scadea foarte mult, aceasta ducand la depresie si alte probleme emotionale grave.

Chiar si o singura folosire a aspartamului duce la cresterea cantitatii de fenilalanina din sange. O poveste impresionanta despre consumul de aspartam a fost recent publicata in "Wednesday Journal" in articolul "Un cosmar cu aspartam".

John Cook a inceput sa bea 6 - 8 racoritoare dietetice in fiecare zi. Simptomele de inceput au constat in pierderea memoriei si dureri de cap frecvente. Mai mult, simtea nevoia de si mai multe racoritoare dietetice. Starea de sanatate s-a deteriorat asa de mult incat a ajuns la schimbari comportamentale radicale si accese de furie violente. Desi nu suferea de fenilcetonurie, analizele de sange au aratat un nivel al fenilalaninei de 80 mg/dl. De asemenea, s-a constatat deteriorarea creierului si functionarea anormala a sistemului nervos central. Dupa ce a renuntat complet la consumul de aspartam, starea lui de sanatate s-a ameliorat dramatic.

Blaylock demonstreaza ca un nivel crescut de fenilalanina in creier duce pana la urma la schizofrenie. De aceea, folosirea regulata a aspartamului a dus la cresterea vanzarilor de Prozac pentru a controla schizofrenia. Toate acestea spre bucuria marilor concerne farmaceutice care au avut astfel un profit imens.

Ultimul component al aspartamului este metanolul, o otrava mortala. Cu totii cunoastem cazuri de alcoolici impatimiti care au consumat metanol, ajungand orbi sau chiar murind. Metanolul este eliberat gradat in intestinul subtire sub actiunea enzimei chimotripsina.

Prin incalzirea aspartamului la o temperatura mai mare de 30 de grade Celsius (cazul fabricarii de dulciuri dietetice - fara calorii - pe baza de aspartam) metanolul este eliberat si, deci, prezent ca atare in alimentul respectiv.

Odata ajuns in corp, metanolul de descompune in acid formic si formaldehida, care este o neurotoxina mortala. Cercetarile arata ca formaldehida este o otrava cumulativa pentru ca nu se mai elimina, odata ajunsa in corp.

Simptomele otravirii cu metanol includ migrene, ameteala, greata, dezordini gastrointestinale, slabire, pierderea echilibrului, friguri, pierderi de memorie, dereglari comportamentale, etc.

Cele mai bine cunoscute probleme cauzate de otravirea cu metanol sunt cele legate de pierderea vederii, micsorarea campului vizual, vedere in ceata, distrugerea retinei si orbire. (Probabil ca de aici vine numele gumei de mestecat ORBIT... fara zahar!)

Formaldehida este o substanta cancerigena cunoscuta care afecteaza ADN-ul si duce la malformatii congenitale. Datorita lipsei anumitor enzime, oamenii sunt mult mai neajutorati in fata acestei toxine decat animalele. De aceea, testele cu aspartam facute pe animale nu reflecta realist pericolele pentru oameni: acestea sunt mult mai mari!

Asa cum a aratat dr. Woodrow Monte, director la Food Science and Nutrition Laboratory din Universitatea Statului Arizona, "nu exista studii care sa evalueze efectele mutagene, teratogene sau carcinogene ale administrarii metanolului, pe oameni." El chiar a dat in judecata FDA cerind sa interzica aspartamul, cel putin pana la noi cercetari, afirmand ca "odata ce aprobati aspartamul, nu se va mai putea face nimic pentru a repara greseala", asa cum a fost si cazul cu zaharina, cunoscut agent cancerigen, "sau cu Dumnezeu stie ce alte substante care insulta constitutia umana cu aprobare guvernamentala".

La putin timp dupa aceasta interventie, comisarul FDA responsabil cu aspartamul - Arthur Hull Hayes Jr. - a aprobat folosirea aspartamului, dupa care a demisionat din FDA fiind angajat la compania Searle, cea care fabrica aspartamul!

Nu este singurul nume care a beneficiat de pe urma aprobarii aspartamului. Donald Rumsfeld, cunoscuta figura din administratia Bush, a fost angajat al firmei Searle (director executiv) inainte de a-si oferi serviciile guvernului...

In actul "inconstient" din 1993, FDA a aprobat aspartamul ca ingredient in produsele alimentare preparate prin incalzire la mai mult de 30 de grade Celsius!!! Este vorba de celebrele - din pacate - dropsuri fara zahar, cu zero calorii (Orbit, Golia, Cool mint, etc.), si toata gama de produse dietetice de patiserie si cofetarie.

Si totusi, de ce nu auzim despre aceste lucruri? De ce nimeni nu spune nimic? Cauzele sunt:

1. Lipsa de interes din partea populatiei. Bolile si accidentele cauzate de aspartam nu apar in ziare asa cum este reflectat un accident aviatic in mass-media.

2. Majoritatea oamenilor nu asociaza simptomele lor cu folosirea aspartamului. Pentru ca odata ce omul si-a distrus o parte importanta a neuronilor sai si a ajuns la o boala cronica, nu poate nici macar sa se gandeasca sa asocieze boala lui cu aspartamul.

Modul in care a fost aprobat aspartamul este o lectie despre cum companiile chimice si farmaceutice manipuleaza agentiile guvernamentale ca FDA, mituiesc organizatii non-guvernamentale ca Asociatia Dietetica Americana, si inunda comunitatea stiintifica cu studii fraudate sponsorizate de industria beneficiara (fabricantii de aspartam).

Erik Millstone, cercetator la Science Policy Research Unit de la Universitatea Sussex a adunat sute de pagini de probe obtinute prin Legea de libertate a informatiei (23) din SUA aratand ca:

1. Testele de laborator au fost fraudate iar pericolele au fost ascunse;
2. Tumorile cerebrale au fost "eliminate" de pe cobai iar animalele care au murit au fost inregistrate ca fiind "bine mersi" in inregistrarile de laborator;
3. FDA a fost "hranita" cu declaratii false si eronate;
4. Cei doi procurori desemnati pentru a aduce in fata instantei fabricantul de aspartam pentru frauda informationala au fost anjajati imediat de fabricant pentru a nu-si duce la indeplinire misiunea;
5. Comisarul FDA a ignorat avertismentele propriei comisii stiintifice care a cercetat cazul aspartamului iar la scurt timp dupa aprobarea aspartamului i s-a oferit un post in firma care raspundea de relatiile publice ale companiei producatoare Searle;
6. In ianuarie 1993, American Dietetic Association a primit o donatie de 75.000 dolari de la compania NutraSweet. Multe alte organizatii "independente" au beneficiat de mari sume de bani din partea fabricantilor de aspartam. Asociatia mai sus-amintita a primit bani de la NutraSweet si pentru a organiza o scoala de bucatari in Chicago (pentru a-i invata cum sa foloseasca aspartamul in preparate culinare);
7. Un cercetator independent din New England care a demonstrat pericolele consumului de aspartam este acum consultant la compania Monsanto (sora cu Searle). Un alt cercetator din sud-estul SUA a marturisit despre pericolele aspartamului asupra copiilor. Un reporter de investigatii a descoperit ca i s-a spus sa-si "tina gura" daca vrea sa nu-si piarda sponsorizarea din partea unui producator de racoritoare dietetice care este membru in asociatia NutraSweet.

Aspartamul este vandut in peste 80 de tari din lume! El poate fi gasit in: mic-dejun instant, gume de mestecat fara zahar (Orbit, Winterfresh, Airwaves, etc.), cereale, dropsuri fara zahar, bauturi racoritoare, inghetata, gelatina, sucuri de fructe, laxative, multivitamine (efervescente sau nu), suplimente alimentare, bauturi carbogazoase, indulcitori alimentari, cafea instant, iaurt, etc.

Aspartamul a fost gasit si in produse care nu mentionau acest lucru pe eticheta. De asemenea, suplimentele alimentare si tabletele de multivitamine (Centrum, Alka Seltzer, Supradyne, Sandoz, etc.) contin aspartam.

Va recomandam sa consultati si cartile urmatoare:

1. "Excitotoxinele: gustul care ucide", (Health Press, 1994) de Russell Blaylock
2. "Aspartamul (NutraSweet), e sigur?", (prin Aspartame Consumer Safety Network) de H. J. Roberts
3. "Aspartamul amar - o deziluzie dietetica", de Barbara Mullarkey

E-uri respinse in UE, acceptate in Romania

E-uri respinse in UE, acceptate in Romania

Hrana romanilor e plina de substante periculoase, cele mai multe dintre ele interzise in alte tari. Colorantii, conservantii, indulcitorii - asa-numitele E-uri - sunt cancerigene, provoaca probleme de respiratie, alergii, afecteaza vasele de sange, produc boli de piele, ataca sistemul nervos.


Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului pentru Cercetari Alimentare, a precizat pentru ziarul "Ziarul" ca marea problema a acestor "aditivi alimentari" este ca nu sunt stabilite dozele zilnice de la care substantele devin periculoase pentru sanatate. "Ca aceste substante sa fie interzise ar fi extrem de greu pentru ca sunt la mijloc mari interese economice. Dar un prim-pas - si deja Uniunea Europeana are un program in acest sens - ar fi sa existe un studiu, o prevedere clara, care sa indice cate grame dintr-o anumita substanta poti consuma zilnic si sa fii in siguranta", a precizat directorul ICA.

TUMORI, EDEME, ASTM

Dulciurile si sucurile sunt destinate in special copiilor si, pentru a fi mai ispititoare, au nevoie de coloranti cat mai atragatori. Acestia sunt insa vatamatori pentru sanatate, determinand deficiente in vitamina B6 si zinc si chiar aparitia, in timp, a unor tumori. Un astfel de colorant este tartrazina - E102, acceptat de legislatia romaneasca, dar interzis pentru produse alimentare in Suedia, Marea Britanie, Olanda si Elvetia (singura dintre ele care nu face parte din UE). Acest colorant determina o reactie de intoleranta la aproximativ zece oameni din o mie, care se manifesta prin edeme ale buzelor, urticarie, rinite, astm, purpura si chiar soc anafilactic. Persoanele alergice la aspirina sunt alergice si la tartrazina.

COLORANTII DIN RACORITOARE

Conform unui studiu al Asociatiei pentru Protectia Consumatorilor (APC) din Romania, s-a constatat ca pe piata romaneasca exista produse care contin tartrazina: bauturile racoritoare Kick de portocale (sub licenta Royal Crown Company), Prigat Orange Light (Sigat Beverage Company), Fanta Exotic (SC Coca-Cola HBS Rom) si Mirinda Orange (imbuteliata la Quadrant-AMRoQ Beverages), bomboanele Kathy Lemon (Confiseue Kathy, Bruges), bomboanele Ciclete cu aroma de zmeura (producator C.M. Chimica Daily Bucuresti), budinca cu gust de vanilie (Euro Food Prod), bomboanele gumate Sugus Exotic (Kraft Foods Romania), acadelele Chupa Chups (Elkeka Romania), Bega - baton cu spuma si jeleu de lamaie (Kandia Timisoara Romania) si Kroky Mania (jeleuri Silvana drajate de caise, zmeura sau portocale, produse de Kraft Jacobs Suchard Romania).

MODIFICARI IREVERSIBILE ALE FICATULUI

APC Romania solicita autoritatilor de resort interzicerea folosirii acestui compus, cel putin pentru produsele frecvent consumate de copii. Dozele mari de tartrazina determina modificari histologice ireversibile ale ficatului, iar problemele cauzate de tartrazina pot deveni extrem de grave. Doza maxima admisa pentru consum este de 0,75 mg/kg corp, iar in produsele alimentare 70 mg/kg corp, cu exceptia rahatului, unde doza admisa este de 30 mg/kg. Altfel spus, daca un producator introduce in bauturi racoritoare cantitatea maxima de colorant - 70 mg/kg (echivalent litru) - atunci o persoana de 30 kg care bea doi litri de suc va ingera 140 mg colorant, in timp ce doza maxima admisa pentru o persoana de 30 kg este de 22,5 mg.

PERICOL DE ALZHEIMER

Potrivit unui studiu realizat de Institutul de Cercetari Alimentare, nici adultii nu sunt feriti de pericolele din alimente. E 555 (silicatul de aluminiu si potasiu) este folosit in sare, lapte praf si faina. Desi se cunoaste ca aluminiul este cauza unor probleme placentare in timpul sarcinii si ca este asociat cu boala Alzheimer, este permis in Romania. E 210 (acidul benzoic) se adauga la bauturi alcoolice, la produse de brutarie, branzeturi, condimente, dulciuri, medicamente. Poate provoca crize de astm, in special la persoane dependente de medicatie. In urma testarii pe animale de laborator, a fost asociat si cu cancerul.

MEZELURILE FARA COLORANTI SUNT GRI

E 211 (benzonatul de sodiu) este folosit ca antiseptic, conservant alimentar, se mai adauga in lapte si produse din carne, produse de brutarie si dulciuri, este prezent in multe medicamente. Provoaca urticarie si agraveaza astmul. Asociatia consumatorilor din Piata Comuna Europeana il considera cancerigen, insa in Romania este permis. E 250 (nitritul de sodiu) este utilizat in stabilizarea culorii rosiatice a carnii conservate (fara nitrit, hot dogs si bacon ar arata gri). Adaugarea de nitriti in alimente poate duce la formarea de cantitati mici de substante cu potential cancerigen, in special in bacon.

DULCIURI DE… GROAZA

E 132 (indigotina) este un colorant care se adauga in tablete si capsule, inghetata, dulciuri, produse de patiserie, biscuiti; poate provoca greata, voma, hipertensiune arteriala, urticarie, probleme de respiratie. Este permis in Romania. E 155 (brun HT) este utilizat in ciocolata si prajituri. Poate produce reactii adverse la persoanele alergice la aspirina si la cele astmatice. Poate produce sensibilitate dermica.

CEL MAI PUTERNIC CANCERIGEN

E123 - este interzis in SUA si in fostele state sovietice. Se gaseste in bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, branzeturi topite si creme de branza. Este considerat cel mai puternic cancerigen dintre aditivi. In aceeasi categorie este si E110, care intra in componenta dulciurilor (mai ales a prafurilor de budinca), colorandu-le in acel galben de "apus de soare".

http://www.editiaspeciala.com/stiri/2007-04-03/E-uri-respinse-in-UE--acceptate-in-Romania-30361.asp

Aditivii alimentari... sau E-urile

Potrivit rapoartelor organizatiilor internationale, mortalitatea cauzata de consumul alimentelor imbogatite cu substante artificiale se afla pe locul al III-lea la nivelul intregului glob, dupa consumul de droguri si medicamente si dupa accidentele de circulatie.

Conform raportului Comisiei Nationale de Oncologie 2000, in Romania cancerul este intro crestere alarmanta si se estimeaza ca aceasta afectiune va deveni in scurt timp "boala mileniului III", impotriva careia nu exista inca premisele descoperirii unui antidot. Cancerul este, fara indoiala, o consecinta. Chiar daca nu au fost descoperite in totalitate cauzele acestei boli ucigatoare, cercetatorii au reusit sa contureze trei dintre acestea: poluarea, tutunul si alimentatia. Cea din urma, potrivit unor studii recente, pare a fi una dintre cele mai importante cauze ale aparitiei cazurilor de cancer.

Atunci cand autoritatile ajung sa discute problema aditivilor alimentari, nu uita sa mentioneze conceptul aberant de "cantitate zilnica acceptabila". Aceasta reprezinta cantitatea de aditiv alimentar, raportata la kilogram de greutate corporala, care poate fi consumata zilnic in intreaga viata, "fara un risc semnificativ pentru sanatate". Aceasta formulare este de un cinism inacceptabil… mai ales acum, cand sint cunoscute efectele grave pentru sanatate ale acestor adaosuri chimice. Este, oare, firesc sa iei, cu buna stiinta, o doza zilnica de otrava, doar pentru a umple buzunarele comerciatilor si pe cele ale producatorilor?

In cazul in care consumul de alimente cu Euri este iresponsabil, problemele de sanatate pot fi deosebit de grave, iar acest lucru nu este greu de realizat. Fiecare aliment din masa de zi cu zi poate contine Euri. Unele tipuri de paine asazis integrala sint fabricate din faina innegrita cu Euri din familia caramelurilor. In cazul unor paste fainoase, oul a fost inlocuit cu un E – 102. Consumul prelungit de astfel de aditivi afecteaza ficatul, pancreasul si stomacul, insa pot provoca si tumori tiroidiene.

In literatura de specialitate se regasesc o serie de definitii ale aditivilor, din care prezentam, pentru edificare, numai cateva.
• Aditivii alimentari sint substante care se folosesc la prepararea unor produse alimentare, in scopul ameliorarii calitatii acestora sau pentru a permite aplicarea unor tehnologii avansate de prelucrare. (Ordinul Ministerului Sanatatii nr.975/1999).
• Substante care la origine nu reprezinta o parte constituenta a alimentelor, adaugate in scopul de a modifica favorabil insusirile organoleptice sau ca o necesitate directa de desfasurare a anumitor procese tehnologice (Tratat de igiena, Sebastian Dumitrache).
• Aditivul alimentar reprezinta orice substanta care nu este consumata ca aliment in sine si nu este folosita ca ingredient constituent al unui aliment, care are sau nu valoare nutritiva si care se adauga intentionat, cu un scop tehnologic (incluzand modificari organoleptice) in timpul producerii, procesarii, prepararii, tratarii, impachetarii, ambalarii, transportului si stocarii unui aliment, devenind un component sau afectand intrun fel caracteristicile alimentelor la care se adauga. Acest termen nu include substantele contaminante sau pe cele adaugate pentru a imbunatati sau mentine calitatile nutritive si nici clorura de sodiu. (Codex Alimentarius FAOWHO)
Care este insa povestea Eurilor? Pentru usurarea etichetarii, pe ambalaje nu este trecuta denumirea completa a aditivului, aceasta fiind scrisa intro forma standardizata, acceptata international. Denumirea de pe eticheta este alcatuita din litera "E" urmata de o cifra, ceea ce usureaza foarte mult munca producatorului in cazul produselor ce contin multi aditivi, sau cand aditivii au denumiri foarte lungi. De exemplu, hidroxipropilmetilceluloza, in realitate un gelifiant, va fi scrisa simplu, codificat: E 464.

Gurile rele spun, insa, ca mai sint si alte motive pentru standardizarea in aceasta forma a aditivilor, cum ar fi, de exemplu, acela de a nu starni prea mult suspiciunea consumatorilor…

Stim cu totii ca produsele alimentare cu termen de garantie de un an sau doi sint foarte frecvente. Este uimitor cat de putini consumatori isi pun problema ca nu ne putem astepta ca un produs atat de vechi sa fie bun pentru organismul nostru, cu toate autorizatiile si rasautorizatiile sanitare care permit comercializarea lui. Este suficient sa ne gandim ca o maioneza se altereaza in mod normal foarte repede (in 24 sau maxim 48 de ore), deoarece ea constituie o hrana foarte buna pentru bacterii. Va puteti inchipui cat de hranitoare poate fi o maioneza din conserva, care a fost produsa acum un an, care a fost pastrata la temperatura camerei si care nu prezinta, totusi, semne de alterare, deoarece are atat de mult conservant, incat bacteriile nici nu se mai apropie de ea. Oare cum am putea crede ca un astfel de "aliment" este bun pentru organismul uman, daca pana si bacteriile il refuza?

In listele internationale (ca si in cea nationala), aditivii sint clasificati in 25 de categorii si numerotati specific:
• coloranti pentru a schimba culoarea sau a da culoare; E100E182
• conservanti substante care prelungesc artificial perioada de pastrare a alimentelor prin protejarea lor impotriva alterarii produse de microorganisme; E200E297
• antioxidanti substante care prelungesc fortat perioada de pastrare a alimentelor prin protejare impotriva oxidarii (de exemplu: rancezirea, schimbarea culorii); E300E390
• emulgatori asigura un amestec omogen intre apa si grasimile alimentare; E400E496
• saruri de topire E400E496
• agenti de ingrosare substante care au capacitatea de a mari vascozitatea produselor alimentare; E400E496
• agenti de gelifiere substante care permit si care ajuta la formarea gelurilor; E400E496
• stabilizatori substante care fac posibila mentinerea proprietatilor fizicochimice ale alimentelor, mentinand omogenizarea dispersiilor, culoarea etc.; E400E496
• agenti de gust (aromatizanti) se impart in trei categorii:
o substante aromate naturale se obtin prin procese fizice enzimatice sau microbiologice din materii prime de origine vegetala sau animala;
o substante identic naturale sunt identice din punct de vedere al compozitiei cu aromele naturale, componentele fiind obtinute prin sinteza;
o substante artificiale se obtin prin sinteza, avand structura si compozitia diferite de cele naturale; E600E640
• acidifianti substante care cresc aciditatea alimentelor, imprimindule un gust acru; E300E390
• agenti antiaglomeranti E500E580
• amidon modificat E1400E1450
• edulcoranti (indulcitori) substante (altele decat zaharul) care se utilizeaza pentru a da gust dulce alimentelor; E900E999
• substante de afanare substante care contribuie la cresterea volumului alimentelor fara a modifica valoarea energetica; E400E496
• antispumanti se folosesc pentru reducerea si prevenirea spumei; E500E580
• agenti de suprafata si de albireE900E999 / E15001520
• agenti de intarire E500E580
• umectanti E1200E1202 / E1400E1450 / E1500E1520
• enzime chimice de sinteza E1100E1105
Sursele aditivilor

Aditivii alimentari sint substante extrem de rar extrase din materii prime naturale, de cele mai multe ori ele fiind produse de sinteza relativ neconventionale.

Intre aditivi, aromatizantii alimentari cuprind substante sintetice sau, mai rar, naturale foarte variate. Aromatizantii sintetici sint admisi numai pentru aromatizarea produselor zaharoase, de patiserie, precum: inghetata, ciocolata, margarina, bauturi alcoolice distilate, dar si a altor produse, conform normelor de igiena.

In ce priveste colorantii alimentari, acestia pot avea atat surse artificiale, cat si naturale.

De exemplu, in familia colorantilor galbeni intalnim:
• E100, Curcumina, are o sursa naturala si anume sofranul de India
• E104, Quinolina, are o sursa artificiala si anume gudronul sintetic de huila
• E102, Tartrazina, produs chimic ce are ca sursa colorant Azo
• E107 sau Galben 2G, produs sintetic avand ca sursa atat gudronul sintetic de huila cat si colorantul Azo
• E110, "Galben Floarea Soarelui", produs sintetic avand ca sursa atat gudronul sintetic de huila, cat si colorantul Azo.
In familia colorantilor rosii, intalnim:
• E120, acidul carminic, obtinut din surse naturale si anume din crusta insectelor gestante
• E122, E123, E124, E127, E128 au surse sintetice, fiind obtinuti din gudronul sintetic de huila si colorantul Azo.
In familia colorantilor albastri:
• E131, E132, E133 au ca sursa naturala gudronul de huila
Sunt folositi pe post de coloranti alimentari naturali: carotenul, xantofila si clorofila.

Din punctul de vedere al industriasilor, colorantii artificiali au o mai mare putere de colorare, sint relativ mai ieftini decat cei naturali, mai usor de conservat si de intrebuintat.

Vom trece acum in revista cateva categorii de produse care se gasesc in rafturile magazinelor, pentru a evidentia, pe intelesul tuturor, prezenta aditivilor in reteta lor.

Bautura racoritoare fara zahar

Ingrediente: dioxid de carbon, caramel, aspartam, acid citric si acid fosforic alimentar, benzoat de sodiu, cafeina, aroma de cola.

E211 (benzoatul de sodiu) este folosit ca antiseptic, conservant alimentar si pentru a masca gustul unor alimente de calitate slaba; bauturile racoritoare cu aroma de citrice contin o cantitate mare de benzoat de sodiu (pana la 25 mg/250 ml); se mai adauga in lapte si in produsele din carne, in produsele de brutarie si in dulciuri; este prezent in multe medicamente (Tylenol, Phenergan); se cunoaste ca provoaca urticarie si agraveaza astmul. Asociatia consumatorilor din Piata Comuna Europeana, impreuna cu Institutul de Oncologie din Germania, il considera cancerigen, insa in Romania este permis; interzis in SUA.

E330 (acid citric) – produce afectiuni ale cavitatii bucale (afte) si are actiune cancerigena.

Se gaseste in cele mai multe sucuri care se afla in comert, in mustar (sub forma de arome), in conservele de ciuperci.

E 338 (acid fosforic) produce tulburari digestive (indigestie, voma, colici abdominale s.a.); folosit si in preparatele din branza

E 951 (aspartam) este un indulcitor artificial des folosit si poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli; cancerigen. Intalnit in guma de mestecat, in produsele zaharoase, in bauturile racoritoare; interzis in SUA. Pe termen lung, prin scaderea imunitatii, consumul in exces de aspartam expune la gripa, boli de plamani, infectii urinare si intestinale. Lipsa de calciu apare si ea in timp. Folosirea aspartamului are si alte efecte nocive asupra sanatatii: cefalee, insomnie, tulburari de vedere, auz si memorie, oboseala, palpitatii si predispune la ingrasare. In acelasi timp, E 951 joaca un rol important in declansarea tumorilor cerebrale, a sclerozei multiple, malformatiilor si diabetului.

Cafeina – un alcaloid care in cantitati mari provoaca palpitatii, cresterea presiunii sangvine, voma, convulsii, diaree, mictiuni frecvente, insomnie, crampe stomacale, tremuraturi ale mainilor, spasme musculare, scaderea calcemiei.

Bautura racoritoare fara zahar (II)

Ingrediente: apa, dioxid de carbon, colorant caramel, indulcitori: ciclamat de sodiu, acesulfamK si aspartam, acidifianti acid fosforic, acid citric, arome naturale, conservant benzoat de sodiu, cafeina.

E 110 (sunset yellow) intra in componenta sucurilor, dropsurilor, inghetatei, snacksurilor; in unele bauturi, medicamente, conserve de peste, prafuri de budinca colorandule in galben "apus de soare"; cancerigen (tumori renale); alte efecte: congestie nazala, alergii, hiperactivitate, dureri abdominale, voma, indigestie; interzis in Norvegia.

E 466 (carboximetilceluloza) produce tulburari digestive (indigestie, voma, colici abdominale s.a.)

E 104 (Quinoline Yellow) – folosit in rujuri, produse pentru par, parfumuri, o larga gama de medicamente; colorant galben pentru inghetate, dropsuri, prafuri de budinca; provoaca dermatite; interzis in Australia, USA si Norvegia.

Bautura racoritoare "naturala"

Ingrediente: apa, concentrat natural de portocale, aspartam, acesulfam K, acidifiant – acid citric, conservant –benzoat de sodiu, sorbat de potasiu (E 202), colorant – beta caroten, antioxidant – acid ascorbic.

E 951 (aspartam), E 950 (acetsulfam K), E 330 (acid citric), E 211 (benzoat de sodiu) – cancerigene

Acidul benzoic (E 210) si derivatii lui sunt cancerigeni (E 213 benzoat de calciu – E 218)

Bautura racoritoare asazisa naturala, fara zahar

Ingrediente: apa, suc de grapefruit minimum 4%, acidifiant acid citric, stabilizatori E 452 (polifosfati), E 455, E 1450, indulcitori ciclamat de sodiu, acesulfam K si aspartam, conservanti sorbat de potasiu (E 202) si benzoat de sodiu, arome identic naturale, chinina.

E330 (acid citric), E 951 (aspartam), E 950 (acetsulfamk), E 211 (benzoat de sodiu) – cancerigene. E 952 (ciclamat) este un indulcitor artificial care poate produce migrene si alte reactii adverse; unele testari au aratat ca poate fi cancerigen; este interzis in SUA (din 1970) si Anglia din cauza potentialului cancerigen. E 455 (difosfati) – in cantitati mari pot determina tulburari ale raportului calciu/fosfor in organism E 452 (polifosfati) – in cantitati mari altereaza activitatea metabolica a organismului.

E 330 (acid citric), E 951 (aspartam), E 950 (acetsulfamK), E 952 (ciclamat), E 211 (benzoat de sodiu) – cancerigene. E 338 (acid fosforic) produce tulburari digestive.

Prafuri pentru creme, budinci etc., cu preparare rapida

Ingrediente: zahar pudra, amidon modificat din porumb, aroma de vanilie, gelifiant, carboximetilceluloza, coloranti alimentari galben de quinoleina si sunset yellow

E 110 (sunset yellow) intra in componenta sucurilor, dropsurilor, inghetatei, snacksurilor; in unele bauturi, medicamente, conserve de peste, prafuri de budinca colorandule in galben "apus de soare"; cancerigen (tumori renale); alte efecte: congestie nazala, alergii, hiperactivitate, dureri abdominale, voma, indigestie; interzis in Norvegia.

E 466 (carboximetilceluloza) produce tulburari digestive (indigestie, voma, colici abdominale s.a.)

E 104 (Quinoline Yellow) – folosit in rujuri, produse pentru par, parfumuri, o larga gama de medicamente; colorant galben pentru inghetate, dropsuri, prafuri de budinca; provoaca dermatite; interzis in Australia, USA si Norvegia.

Baton de ciocolata

Ingrediente: zahar, sirop de glucoza, grasime vegetala hidrogenata... agent de gelificare (pectina E 440), acid citric E 330, emulgatori (lecitina din soia E 322, poliglicerol polericinoleat E 476), albus de ou praf, corector de aciditate citrat de sodiu E 331, aroma natural identica, vanilina, colorant portocaliu (Sunset Yellow E 110).

E 110 (sunset yellow), E 330 (acid citric) – cancerigene

E 440 (pectina) in cantitati mari, provoaca disconfort intestinal; folosit in gemuri, jeleuri, sosuri.

Inghetata

Ingrediente: lapte praf, zahar, grasimi vegetale, coloranti (E 127, E141, E132, E102) si stabilizatori (E471, E412, E410), acid citric (E330), arome naturale identice, glucoza

E127 (eritrozina) colorant rosu pentru compoturi si alte alimente; provoaca mutatii genetice, provoaca cancer al tiroidei la sobolani

(studiu din anul 1990), posibil si la om; intalnit in bauturi alcoolice, in inghetata, in prajituri, in bomboane, in sucuri racoritoare; interzis in SUA din 1990 si in Norvegia.

E132 (indigotina) este un colorant care se adauga in tablete si capsule, inghetata, dulciuri, produse de patiserie, biscuiti; poate provoca greata, voma, hipertensiune arteriala, urticarie, probleme de respiratie si alte reactii alergice; interzis in Norvegia.

E 412 (guma guar) – poate provoca greata, meteorism si crampe, reduce nivelul colesterolului.

E 102 (tartrazina) colorant galben care se gaseste in dulciuri (budinci, inghetate, dropsuri), bauturi, mustar, supe instant, gemuri, cereale, snacksuri; are actiune cancerigena (tumori tiroidiene), poate provoca mutatii cromozomiale; determina deficiente in vitamina B6 si zinc; geneaza crize de astm bronsic, urticarie si hiperactiviate la copii; interzis in Norvegia, Austria, Suedia, Elvetia, Marea Britanie, Olanda.

APC Romania solicita autoritatilor de resort interzicerea folosirii acestui compus, cel putin pentru produsele frecvent consumate de copii, deoarece sa constatat ca dozele mari de tartrazina determina modificari histologice, tisulare ireversibile ale ficatului. Ţinand cont ca acest compus este frecvent folosit in bauturile racoritoare pe perioada verii, problemele cauzate de tartrazina pot deveni extrem de grave. Doza maxima admisa pentru consum este de 0,75 mg/kg corp, iar in produsele alimentare 70 mg/kg corp, cu exceptia rahatului, unde doza admisa este de 30 mg/kg. Cu alte cuvinte, daca un producator introduce in bauturi racoritoare cantitatea maxima de colorant 70 mg/kg (echivalent litru) atunci o persoana de 30 kg care bea doi litri de suc va ingera 140 mg colorant, in timp ce doza maxima admisa pentru o persoana de 30 kg este de 22,5 mg.

Inghetata (II)

Ingrediente: lapte degresat rehidratat, zahar, grasimi vegetale, pulpa de capsuni, emulgatori E 471, stabilizatori E 407, E 410, E 412, arome, acid citric E330; coloranti E 122, E 104, E 140.

E 122 (azorubina) este un colorant rosu, obtinut din gudron; se adauga la dulciuri, martipan, cristale pentru jeleuri, peltea. Poate produce reactii adverse la persoanele astmatice si la cele alergice la aspirina. Este interzis in Japonia, Suedia, SUA, Austria si Norvegia.

E104 (Quinoline Yellow) – provoaca dermatite

E 330 (acid citric) cancerigen

E 412 (guma guar)

Inghetata (III)

Ingrediente: apa, zahar, grasimi vegetale, lapte praf degresat, sirop de glucoza, emulgatori (mono si digliceride si esteri cu acizi grasi), stabilizatori, caragenan (E 407), arome identic naturale, acidifiantacid citric, caramel (E 150), coloranti artificiali in functie de sortiment

E 150 (caramel) – in categoria aditivilor suspecti, se recomanda renuntarea la el pentru alimentele destinate copiilor.

E407 (caragenan) – tulburari digestive (indigestie, voma, colici abdominale)

E 122 (azorubina) este un colorant rosu, obtinut din gudron, care se adauga la dulciuri, la martipan, la cristalele pentru jeleuri, la peltea. Poate produce reactii adverse la persoanele astmatice si la cele alergice la aspirina. Este interzis in Japonia, Suedia, SUA, Austria si Norvegia.

E 102 (tartrazina) colorant galben, actiune cancerigena (tumori tiroidiene), poate provoca mutatii cromozomiale; determina deficiente in vitamina B6 si zinc; geneaza crize de astm bronsic, urticarie si hiperactiviate la copii; interzis in Norvegia, in Austria, in Suedia, in Elvetia, in Marea Britanie, in Olanda

E 124 (rosu ponceau) interzis in SUA si Norvegia, se gaseste in mezeluri; cancerigen la animalele de laborator, poate produce reactii adverse la persoanele astmatice si cele alergice la aspirina.

E 131 (albastru patent) cancerigen, interzis in Australia, USA, Norvegia; se foloseste in bauturile spirtoase si in prajituri

E 110 (sunset yellow) – cancerigen, congestie nazala, alergii, hiperactivitate, tumori renale, dureri abdominale, voma, indigestie; interzis in Norvegia.

Salam de vara

Ingrediente: carne porc, carne vita, carne pasare, organe porc, apa proteina vegetala, antioxidanti –izoascorbat de sodiu, lactat de sodiu, sare, zahar, condimente, conservant (nitrit de sodiu), stabilizatori (polifosfati), colorant (acid carminic)

E 250 (nitrit de sodiu) produce boli cardiovasculare; in stomac se poate combina cu alte substante ducand la formarea de nitrozamine; interzis in multe tari; utilizat in stabilizarea culorii rosietice a carnii conservate (fara nitrit, hot dogul si pastrama ar avea culoarea… gri) si da o aroma caracteristica. Adaugarea de nitriti in alimente poate duce la formarea de cantitati mici de substante cu potential cancerigen, in special cel din pastrama. Companiile care proceseaza carnea adauga acum, pe langa nitrit, acid ascorbic sau izoascorbic pentru a impiedica formarea de nitrozamine. Industria carnii justifica utilizarea nitritilor pentru efectul lor inhibitor asupra dezvoltarii bacteriilor producatoare de toxina botulinica. Pentru produsele din carne mai sint folositi si E 251 (nitrat de sodiu), E 252 (nitrat de potasiu), E 249. E 450 (difosfati – disodic, trisodic) produce tulburari digestive (indigestie, voma, colici abdominale.

Pelete de grau cu diverse arome

Ingrediente: pelete (faina de grau, sare, afanator), ulei vegetal, preparat aromatizat cu gust de cascaval, stimulatori de aroma – glutamat monosodic E 621, acid inozinic, guanilat disodic, coloranti: galben sunset (E 110), tartrazina (E 102), annatto, extract de ardei rosu.

E 621 (glutamat monosodic), continut in exces si in supele concentrate, considerat de specialisti drept una dintre cele mai cancerigene substante; se foloseste si pentru conservarea laptelui, branzeturilor, mezelurilor, ciupercilor, tonului, preparatelor inghetate.

Organizatii de profil din Uniunea Europeana duc o intensa campanie de interzicere a acestei substante. Glutamatul de sodiu este unul dintre principalii factori care produc boala Alzheimer. Are efecte adverse la persoanele astmatice, efecte neurotoxice, poate provoca migrene si crampe; interzis in mancarea copiilor; folosit si ca substitut pentru sare.

E 102, E 110 – cancerigeni

E132 (indigotina) poate provoca greata, voma, hipertensiune arteriala, urticarie, probleme de respiratie si alte reactii alergice; interzis in Norvegia.

E 160 (annatto) – colorant rosu, se gaseste in branza, unt, margarina, cereale, snackuri, sapunuri, vopsele pentru corp; provoaca urticarie; se recomanda renuntarea la el.

E 124 (rosu ponceau) toxic, interzis in SUA si Norvegia, se gaseste in mezeluri; cancerigen la animalele de laborator; poate produce reactii adverse la persoanele astmatice si la cele alergice la aspirina.

Biscuiti

Ingrediente: faina de grau, zahar, zahar invertit, grasimi vegetale hidrogenate, amidon, agenti de afanare (E 503, E 500, E 450), sare, emulsificator (E 322), metabisulfit de sodiu (E 223), colorant (E 110)

E 110 (galben sunset) – cancerigen

E 503 (carbonat de amoniu) – iritant pentru mucoase

E 450 (difosfati) – in cantitati mari afecteaza raportul calciu/fosfor

E 223 (metabisulfit de sodiu) in categoria aditivilor periculosi pentru sanatate (in grupa E 220 – E 228); provoaca alergii, afectiuniintestinale, atac de astm, distruge vitamina B1; se poate gasi in carnea de hamburgeri, in cartofii deshidratati, in fructele confiate, in prajituri, in bere, in vin, in otetul de vin, precum si in unele sucuri.

Supe instant de legume, adaosuri cu legume pentru mancaruri etc.

Ingrediente: legume deshidratate, faina de grau, grasime vegetala hidrogenata, amidon de porumb, sare, potentiatori de aroma (glutamat monosodic E 621, inozinat, guanilat), proteine si glucide din lapte, agent de ingrosare (guma de guar), condimente.

E 621 (glutamat monosodic) – cancerigen; supele se obtin prin deshidratarea ciorbelor si a supelor preparate normal, in cantitati industriale, pana rezulta un praf care, ulterior, este amestecat cu substante chimice (coloranti, aromatizanti, conservanti si glutamat de sodiu), dupa care se ambaleaza in vid, sau sub forma de cubulete; unul dintre principalii factori care produc boala Alzheimer. Are efecte adverse la persoanele astmatice, efecte neurotoxice, poate provoca migrene si crampe

Gume de mestecat fara zahar, cu indulcitori artificiali si arome diverse

Ingrediente: indulcitori – xilitol, manitol, aspartam, acetsulfam K, baza de guma, intaritor 414, stabilizator 422, arome, polifosfat de sodiu, colorant E 171, emulsificator E 322, agent de glazurare E 903, antioxidant E 320.

E 951 (aspartam), E 950 (acetsulfam) cancerigeni

E 414 (acacia) posibil sa produca alergii si usoare iritatii ale mucoaselor

E 422 (glicerol) – in cantitati mari poate produce dureri de cap, greata, hiperglicemie; intalnit in lichior, fructe uscate, produse slab calorice

E 320 (Butilhidroxianisol BHA) conservant gasit in cartofi deshidratati, in uleiurile vegetale, in margarina, in supele concentrate, in sosuri, in guma de mestecat, in arahide; posibil cancerigen (in doze mari a provocat tumori la animalele de laborator), creste nivelul de colesterol; derivat din petrol; in unele tari interzis in mancarea pentru copii, putand provoca reactii alergice si hiperactivitate; interzis in Japonia in 1958; expertii recomanda oficial interzicerea in Marea Britanie; restaurantele McDonald\'s din SUA au eliminat acest aditiv din produsele lor inca din 1986

E 421 (manitol) – suspectat ca provoaca alergii; interzis in mancarea sugarilor putand provoca diaree si disfunctii renale; provoaca greata, voma; in produse cu continut redus in calorii.

Salata de icre

Ingrediente: ulei vegetal, apa carbogazoasa, icre sarate hering, ceapa, gelifiantguma xantan, guma guar, conservant E 221, E 200, acidifiantacid citric (E330), antioxidant E 316 E 316 (propil galat) – poate provoca iritatii ale mucoasei gastrice sau ale pielii; in unele tari este interzis in mancarea copiilor

E 200 (acid sorbic) – iritant pentru piele

E221 (sulfit de sodiu) – alergii

E 330 (acid citric) – cancerigen, afte bucale

Jeleuri cu arome de fructe

Ingrediente: sirop de glucoza, agent de uleiere (ulei vegetal, ceara Carnauba E 903), arome natural identice, vitamina C, coloranti (rosuazorubina E 122, galben – tartrazina E 102, albastru – albastru patent E 131. E 903 – folosit in cosmetica, cerneluri; uneori poate provoca reactii alergice E 122 (azorubina) colorant rosu, reactii adverse la persoanele astmatice si la cele alergice la aspirina

E 102 (tartrazina) colorant galben; cancerigena, poate provoca mutatii cromozomiale; determina deficiente in vitamina B6 si zinc; geneaza crize de astm bronsic, urticarie si hiperactiviate la copii;

E 131 (albastru patent) cancerigen

Pasta de ardei, pasta de tomate

Ingrediente: pasta de ardei/pasta de tomate, amidon din porumb, otet, zahar, potentiator de aroma (glutamat de sodiu), acidifiant (acid citric), agenti de ingrosare (guma xantan), conservanti (sorbat de potasiu E 202, benzoat de sodiu E 211), aroma naturala, colorant extract de ardei rosu, antioxidant (acid ascorbic)

E 621 (glutamat de sodiu), E 330 (acid citric), E 211 (benzoat de sodiu) cancerigeni

E220, E228 Sulfiti – conservanti; provoaca alergii; in carne de hamburgeri, cartofi deshidratati, fructe confiate, prajituri, bere, vin, otet de vin.

Branza topita

Se obtine prin topirea unor branzeturi cu saruri de topire.

Ingrediente: apa, unt, cascaval sau, dupa caz, emmentaler, lapte praf degresat.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi analizeaza sarurile de topire: "E 452 (polifosfat), E 331 (citrat mono, bi si tri sodic), corector de aciditate E 330 (acid citric), urme de praf de smantana, sare iodata. Acest tip de branza topita contine 55 de grame de grasime la 100 de grame de produs, avand o valoare energetica de 277 kcal/1146kj si o densitate calorica medie spre ridicata. In cazul unui consum frecvent si in cantitate mare, sarurile de topire interfereaza cu metabolismul calciului si fosforului din oase, impiedicand fixarea calciului. De aceea, mamele ar trebui sa pregateasca tot mai rar sandvisuri destinate copiilor cu acest produs. De asemenea, femeile pre si postmenopauzale, batranii, persoanele cu sau predispuse la osteoporoza vor evita consumul frecvent al acestui tip de branza." Mai aflam de la profesorul Mencinicopschi ca saruri ale acidului fosforic se gasesc si in alte alimente, cum ar fi: bauturile carbogazoase, produsele de mezelarie, de panificatie etc., care, consumate in aceeasi zi, pot conduce la depasiri ale dozelor zilnice admise de compusi ai fosforului, cu dezechilibrarea echilibrului calciufosfor si scaderea densitatii osoase (predispune la osteoporoza).

Bauturi alcoolice diverse

Multe dintre ele (ex. bere, vin) sint saturate de metabisulfit, care da limpezime lichidului, dar ataca sistemul digestiv al omului. La bere, in procesul de pasteurizare sunt folosite substante chimice care provoaca migrene. Din punct de vedere al aditivilor alimentari, tariile (vodca, whisky, etc.) nu prezinta pericol, intrucat chiar alcoolul este un bun conservant, dar in lichioruri se adauga coloranti: E 102 (tartrazina), E 110 (sunset yellow), etc.

E555 (silicatul de aluminiu si potasiu) este folosit in sare, lapte praf si faina. Desi se cunoaste ca aluminiul este cauza unor probleme placentare in timpul sarcinii si ca este asociat cu boala lui Alzheimer, este permis in Romania.

Multi cititori o sa se intrebe, mai mult ca sigur: bine, si atunci ce sa mai mancam? Exista intotdeauna solutii. In primul rand, cautati sa cumparati produse cat mai naturale si cat mai degrevate de apasarea Eurilor. Exista, de exemplu, paine integrala de secara, importata din Germania sau Polonia, fara aditivi, chiar la supermarketuri. Exista uleiuri presate la rece, etc. Inca se mai poate cumpara branza adevarata de la tarani...

Repetam, se gasesc solutii, trebuie doar sa ne preocupe mai mult acest fapt. Intentia noastra este aceea de a va preveni si de a va informa corect, dar dumneavoastra hotarati si alegeti cum sa procedati. Articolul urmareste doar sa va aduca la cunostinta aceste informatii, care nici nu mai sint un asa de mare secret.

In concluzie, nu va lasati inselati de reclamele de genul "ca la mama acasa" sau de ambalajele atragatoare. Cititi intotdeauna cu atentie retetele produselor si judecati dincolo de reclama, cu propriul cap, pentru ca gustul va poate juca feste, mai ales ca unele chimicale dau arome mai intense decat cele naturale.

Cunoasterea adevarului ne da puterea de a actiona in consecinta si de a ne transforma, astfel, viata in bine.

Nu va lasati inselati de reclamele tip "ca la mama acasa" sau de ambalajele atragatoare. Gustul va poate insela, caci unele chimicale dau arome mai intense decat cele naturale.

"afara-i vopsit gardul, inauntru-i leopardul"

"Starea de spirit normala a omului este bucuria”. A. Cehov "Cunoasterea ne confera puterea de a actiona pentru a ne transforma viata in bine, repede si eficient”.
http://www.romanianmedicalfoundation.com/index.php?cmd=3&subcmd=120

COD DENUMIRE RISC UNDE IL GASIM
E110 Sunset yellow - colorant galben Cancerigen Dulciuri, prajituri, budinci sucuri
E123 Amarant - colorant rosu Cancerigen, interzis in SUA si Rusia Dulciuri, jeleuri, branza topita
E124 Ponceau 4R - colorant rosu Toxic interzis in SUA Mezeluri
E127 Eritrozina - colorant rosu Provoaca cancer al tiroidei la animale, posibil si la om Alcool, inghetata, prajituri, bomboane, sucuri racoritoare
E128 Rosu 2 G - colorant Mutagen si toxic. Interzis in SUA si Australia Carne de hamburgeri
E211 Acidul benzoic si derivatii sai posibil cancerigen, interzis in SUA, dar permis la noi Unele bauturi racoritoare
E220/E228 Sulfiti - conservanti Provoaca alergii Carne de hamburgeri, cartofi deshidratati, fructe confiate, prajituri, bere, vin, otet de vin
E230 Bifenil - conservant Toxic, interzis in Australia , Citrice
E231 Ortofenilfenol - conservant Toxic, posibil cancerigen. Interzis in SUA si Australia. Cirtice
E233 Tiabendazol - conservanti Toxic. Interzis in Australia Citrice
E249/E252 Nitrati si nitriti - conservanti Posibil cancerigen Mezeluri si alimente conservate prin sarare, branza
E320 Butil-hidroxi-anisol BHA-conservant Posibil cancerigen Conservant, cartofi deshidratati, uleiuri vegetale, supe concentrate, sosuri, guma de mestecat
E425 Glucomanan - agent de textura Toxic respirator Jeleuri
E621 Glutamat monosodic MSG Provoaca efecte neurotoxice Condimente, supe concentrate
E95 Acetsulfam K - indulcitor Posibil cancerigen, interzis in SUA Guma de mestecat, produse zaharoase, bauturi racoritoare
E954 Zaharina - indulcitor Posibil cancerigen Guma de mestecat, produse dulci, bauturi racoritoare

Putina Intelepciune

"Dacă un om aspiră la o viaţă mai dreaptă, primul său act de abstinenţă va fi de la rănirea animalelor."

Albert Einstein

"Compasiunea faţă de animale e intim legată cu bunătatea caracterului şi se poate afirma cu siguranţă că cel crud faţă de animale nu poate fi un om bun."

Arthur Schopenhauer

"Abia atunci când omul are compasiune faţă de toate fiinţele vii, se poate numi nobil."

"A deveni vegetarian înseamnă să păşeşti în curentul ce duce spre Dumnezeu."

"Fie ca tot ce are viaţă să fie eliberat din suferinţă."

"Toate fiinţele tremură înaintea voilenţei. Toate se tem de moarte, toate iubesc viaţa. Priveşte-te în alţii. Apoi pe cine mai poţi răni? Ce rău mai poţi face?"

Buddha

"Toate fiinţele caută fericirea; deci lasă-ţi compasiunea să se extindă de la sine asupra tuturor."

Mahavamsa

"Nu există o diferenţă fundamentală între om şi animalele superioare din punct de vedere al facultăţilor mentale... Animalele inferioare, ca şi omul, simt plăcere şi durere, fericire, suferinţă."

Charles Darwin

"Nedreptăţile îngrozitoare şi suferinţele impuse rasei animale, formează cel mai negru capitol din istoria umanităţii."

Edward Augustus Freeman

"Cât timp poţi auzi pe cineva plângând - cît timp poţi auzi pe cineva murind - înainte de a te întreba de ce?"

Jackson Browne

"Întrebarea nu e, 'Pot ele să raţioneze?' nici, 'Pot ele să vorbească?' Ci mai degrabă: 'Pot ele să sufere?'"

Jeremy Bentham , filozof din sec. al XIX-lea, Universitatea din Oxford

"Toate argumentele aduse pentru a demonstra superioritatea omului nu pot distruge acest fapt: în suferinţă animalele ne sunt egale."

Peter Singer , filozof, autor al cărţii "Eliberarea Animalelor"

"Unii îşi gasesc refugiu în vechiul clişeu că oamenii sunt altfel decât animalele. Dar când a justificat o diferenţă o prejudecată morală? Când au avut cei cu părul negru dreptul de a-i maltrata pe cei cu părul roşu...sau albastru?... Cu siguranţă asemănarea crucială dintre oameni şi animale e capacitatea de a suferi. Indiferent de numărul picioarelor sau de cât de lânoasă ne e pielea, toţi putem suferi...."

Richard Ryder

"Cruzimea a blestemat familia umană de-a lungul timpului. E aproape imposibil pentru cineva să fie crud cu animalele şi blând cu oamenii. Dacă li se permite copiilor să fie cruzi cu animalele de companie, ei învaţă uşor să obţină aceeaşi plăcere din suferinţa oamenilor. Asemenea tendinţe pot duce foarte uşor la crimă."

Fred A.McGrand

"Din 135 de criminali, incluzând hoţi şi răpitori, 118 au admis că în copilărie au ars, spânzurat sau înjunghiat animale domestice."

Ogonyok (1979)(revistă sovietică împotriva cruzimii)

"Sunt în favoarea drepturilor animalelor ca şi în favoarea drepturilor omului. Aceasta este calea unui om complet."

Abraham Lincoln

"Compasiunea faţă de animale e intim legată cu bunătatea caracterului şi se poate afirma cu siguranţă că cel crud faţă de animale nu poate fi un om bun."

Arthur Schopenhauer

"Să nu ucizi."
Ieşirea 20:13

"Cine junghie un bou ca jertfă, nu este mai bun decât cel ce ucide un om..."
Isaia 66:3

"Şi Dumnezeu a zis: 'Iată că v-am dat orice iarbă care face sămânţă şi care este pe faţa întregului pământ, şi orice pom care, care are în el rod cu sămânţă: aceasta să fie hrana voastră.'..."
Geneza 1:29

Biblia

"Iubeşte animalele: Dumnezeu le-a dat gândire rudimentară şi bucurie netulburată. Nu le deranja bucuria, nu le hărţui, nu le priva de fericirea lor, nu lucra împotriva intenţiei lui Dumnezeu. Omule, nu te mândri cu superioritatea faţă de animale; ele nu au păcat, dar tu, cu măreţia ta, pângăreşti pământul prin existenţa ta şi îţi laşi urmele prostiei după tine - aceasta, e adevarată pentru aproape fiecare dintre noi!"

Fiodor Dostoevski

"Sufletul e acelaşi în toate fiinţele vii, deşi corpul fiecăreia e diferit."

Hipocrate

"Non-violenţa conduce la cea mai înaltă moralitate, care reprezintă ţinta evoluţiei. Până nu ne oprim din rănirea tuturor fiinţelor vii, suntem încă sălbatici."

Thomas A. Edison

"Toate creaturile care sunt conştiente, respiră, există, trăiesc nu trebuie ucise, nici tratate cu violenţă, abuzate, chinuite. Acesta este legea pură şi neschimbătoare."

"Toate fiinţele urăsc durerea, de aceea nu trebuie ucise. Aceasta e chintesenţa înţelepciunii: să nu ucizi nimic."

Sutrakritanga

"Viaţa e tot viaţă - chiar dacă e într-o pisică, într-un câine sau în om. Din această privinţă nu există diferenţă între pisică şi om. Ideea de diferenţă e o concepţie umană pentru avantajul propriu..."

Sri Aurobindo

"Milă faţă de fiinţele vii, reţinerea de sine, adevărul, onestitatea, castitatea şi mulţumirea, credinţa dreaptă şi cunoaşterea, şi austeritatea reprezintă anturajul moralităţii."

Sila-prabhrita

"Dacă există oameni care exclud oricare dintre creaturile lui Dumnezeu de sub adăpostul milei şi compasiunii, vor exista şi oameni care se vor comporta asemănător cu tovarăşii lor."

"Să nu ne rănim supuşii noştri fraţi [animalele] este prima noastră datorie către ei, dar să ne limităm la atât nu e destul. Avem o misiune mai înaltă - să le fim de ajutor de câte ori au nevoie... Dacă există oameni care exclud oricare dintre creaturile lui Dumnezeu de sub adăpostul milei şi compasiunii, vor exista şi oameni care se vor comporta asemănător cu tovarăşii lor."

Sf. Francisc de Assisi

"Priveşte adânc în ochii oricărui animal, şi pentru un moment fă schimb de locuri, viaţa lui ţi se va părea la fel de preţioasă ca a ta şi tu ai deveni la fel de vulnerabil ca el. Acum zâmbeşte dacă crezi că toate animalele merită respectul şi protecţia noastră, pentru că, într-un fel, ei sunt noi, şi noi suntem ei."

Philip Ochoa , Board Member, ALL FOR ANIMALS

"Cruzimea faţă de animale e ca şi cum oamenii nu-L iubesc pe Dumnezeu."

"...e ceva atât de groaznic, atât de satanic în a chinui pe cei ce niciodată nu ne-au rănit şi care nu se pot apăra, care sunt total în puterea noastră, care nu au arme nici de apărare nici de atac, încât nimeni, decât cei foarte tari pot îndura doar gândul la aceasta."

John Henry Cardinal Newman ("părintele" celui de-al doilea consiliu de la Vatican)

"În fermele cu cuşti găsim asemănarea cu Auschwitz....Să-ţi închizi mintea, inima şi imaginaţia de la suferinţa celorlalţi înseamnă să începi a muri încet şi inexorabil. Acei creştini care îşi împietresc mintea şi inima faţă de protecţia animalelor şi răul pe care caută să-l combată, ignoră învăţăturile spirituale fundamentale ale lui Hristos."

Vânătoare sportivă. Patruzeci de măgari înarmaţi, fugărind un amărât de iepure.

Valeriu Butulescu

Pentru animal, omul este animalul smintit...

Friedrich Nietzsche în Ştiinţa voioasă

Mituri despre consumul de carne

Mituri despre consumul de carne

-Primul mit: Carnea nu trebuie sa lipseasca din meniul zilnic.
Desi lipsa carnii din meniul zilnic genereaza unora o adevarata stare de neliniste organica, substratul acestui mit este fals, avand origini ancestrale, trasmise ca atare pe calea codului genetic. Starea de neliniste de care vorbim mai sus nu tine, deci, de faptul ca fara carne nu se poate trai, din moment ce pe mapamond exista mii de cluburi si de asociatii alcatuite din vegetarieni convinsi si fanatici, care traiesc totusi, si inca bine, vazandu-si nestingheriti de ocupatiile lor.
Indiferent de aceasta demonstratie, medicina militeaza totusi, si de pe pozitii riguros stiintifice, pentru o alimentatie mixta, deci nu unilaterala, avertizand ca atat alimentatia exclusiv vegetariana, cat si cea exclusiv carnata, nu sunt lipsite de riscuri.
Pe de alta parte, statistici cuprinzatoare ne indica ca longevitatea umana se bazeaza, printre altele, si pe un consum moderat de carne.
Aceasta pentru ca regimul carnat in exces reprezinta sursa unei toxiinfectii lente si latente a organismului, cu caracter cronic.
-Al II-lea mit: Carnea confera organismului forta si energie.
Si acest mit este fals.
Aceasta pentru ca produsul specificat nu este nici pe departe alimentul cel mai reprezentativ din punct de vedere caloric, deci energetic.
Cateva cifre comparative ne vor consolida afirmatia facuta. stim, in acest sens, ca 100 g carne slaba de vaca ne furnizeaza in jur de 150 calorii.
Aceeasi valoare insa este in cazul painii, de aprox. 250 calorii, a branzei (schweitzer) 430 calorii, iar a untdelemnului in jur de 890 calorii.
Deci, forta si energia nu vin nici pe departe din carne.
-Al III-lea mit: Carnea hraneste, fara sa ingrase.
Daca ar fi, intr-adevar asa, ar insemna ca toti marii consumatori de produse carnate sa fie slabi.
Dar, lucrurile se pare ca stau exact invers. J. Wright si C. Evans au efectuat, in acest sens, aprofundate si durabile studii, pe indivizi lucrand in industria carnii, care, prin forta imprejurarilor, consumau in exces carne si produse carnate, constatand ca acestia aveau un indice ponderal superior acelora din lotul experimental martor, care consumau carne doar o data pe saptamana.
-Al IV-lea mit: Carnea sporeste virilitatea si fortifica organismul.
Si de data aceasta avem de-a face cu un neadevar.
Falsitatea acestui mit ne-o atesta chiar vechea literatura erotica a Indiei. Psihologii, pe de alta parte, ne semnaleaza intr-adevar, bufeuri de impuls sexual la consumul de carne, numai ca aceste bufeuri, dupa cum s-a constatat ulterior de pe pozitii experimentale, nu au nimic de a face cu autenticele impulsuri erotice.
-Al V-lea mit: Privarea de carne duce la anemie.
Inexact si de data aceasta!
Intr-adevar, consumatorii de muschi in sange, sunt convinsi ca in felul acesta isi sporesc masa sanghina. Pe de alta parte, multe traditii si mitologii vehiculeaza ideea ca sangele este depozitarul vietii, in timp ce muschii sunt depozitarii fortei.
Or, incorporand pe cale digestiva elementele mentionate - deci carnea si sangele -, se da impresia, evident falsa, ca incorporam viata si forta.
Ce ne facem in acest caz cu anemicii care, dupa cum stim, sunt mari consumatori de carne si care cu toate acestea sunt deficitari sub raport muscular ca si sanghin.
-Al VI-lea mit: Fara carne, hrana este fada si monotona.
Si in acest caz avem de-a face cu o prejudecata, cu un mit, din moment ce iesirea din temuta monotonie alimentara nu o asigura produsele carnate, ci sosurile, condimentele, ca si diferitele modalitati de preparare a bucatelor.
-Al VII-lea mit: Civilizatiile cele mai infloritoare sunt civilizatiile consumatoare de carne.
Si de data aceasta afirmam un neadevar.
Intr-adevar, actualele civilizatii, tinand de epoca masinismului, sunt mari consumatoare de carne.
Cu toate acestea, istoria ne demonstreaza ca drumul spre alte mari si infloritoare civilizatii din istoria omenirii este pavat cu grau si nu cu carne.


http://www.fermierul.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=580